%%GD_PHOTO_ID%11294610%l%x1Z%%
Îi admir fermecat trupul de marmura alba
tolanit pe-o adiere deasupra undei negre a lacului
pe care abia daca o atinge sânul sau divin...
Depanata în raze, cosita-i de lumina surprinde pretutindeni
naluci desirate iesite precum serpii de la sânul noptii.
Cuibarit la pieptul vesniciei îi privesc jocul nebunesc
sau ratacirea fara tinta prin lumea împietrita...
Bobocii florilor se deschid sub apasarea piciorului sau gol
lasând puzderie de stele sa se risipeasca prin vazduh
odata cu licuricii stârniti cu miile prin desisuri...
Când ochiul a ratacit-o prin vreun colt de lume
ma las ademenit de promisiunile lui Morfeu...
O atingere catifelata însa, apoi un sarut cald
https://www.youtube.com/watch?v=J0BkdKGPTxw
ma smulg din leaganul viselor si al nemuririi
lasând realitatea sa-mi inunde simturile:
...întinsa pe iarba alaturi de mine se afla Ea -
fiinta sublima nascuta din vise si dorinte sublime...
Îi priveam chipul palid si rece prin fereastra deschisa
si, seara de seara, mi-o închipuiam mai vesela, mai frumoasa...
Si acum se afla lânga mine!...(ce pacat ca visul tine putin)